Am fost. Cu tine.

Am fost, cu tine,-ntr-un pahar cu lapte,
Ai fost, cu mine, dor de vis prin noapte,
Călătorind prin lumi adânci și șoapte
Și tot zburând prin cercuri mai înalte.

Am fost, cu tine, într-o vale verde,
Pe-un munte-nalt, când glasul ți se pierde,
Călătorind prin vieți și amintiri dezmierde
Și tot plângând durerea ce ne cerne.

Am fost, cu tine,-n cina cea de taină,
Ai fost, cu mine, suflet făr' de haină,
Călătorind din zori și până-n seară
Și nemurind iubirea cea amară.

Am fost, cu tine, în lumesc și sex,
Ai fost, cu mine,-n visul ce-l doresc,
Călătorind, de la profan la pur
Și-ngălbenind metalul cel mai dur.

Am fost, cu tine-ngemănată, în lumină,
Ai fost, cu mine fragedă și plină,
Pe un Pământ ce răspândea căldură
Prin platoșe de cicatrici din zgură.

Am fost, cu tine, în tăceri nespuse,
Ai fost, cu mine,-n poezii ascunse,
Împărtășind iubirea, radial,
Cu animale ce ne mușcă de verbal.

Am fost, cu tine,-n jocuri de copii,
Ai fost, cu mine,-n gânduri reci, pustii,
Plângând cu lacrimi grele, mari, sărate,
 Toată durerea ce-o purtăm în spate.

Am fost, cu tine, în noaptea înstelată,
Ai fost, cu mine,-n Carul Mare, iată,
Descoperind esențe de parfum
În colbul negru așezat pe drum.

Am fost, cu tine, într-un vis prea mare,
Pe iarbă umedă, pe rouă-n soare,
Călătorind în sus, și lateral
Și nemurind iubirea, ancestral.

Am fost, cu tine,-n paradisul sfânt,
Ai fost, cu mine,-n cer și în pământ,
Călătorind prin mediu, roluri, crez
Și ajungând, din măduvă, în miez.