Păsări

Noi suntem păsări de noapte.
Păsăroi.
Așa suntem noi.
Păsări de noapte
Amândoi.

​

Și când vine noaptea și-apoi,
Din păsări de noapte, și noi,
Rămân printre lacrimi șuvoi
O pasăre singură sloi...

Mă uit către cer, spre pământ,
Privesc totu-n jur, și iar plâng,
Când noaptea s-așterne pe noi,
Și-s singura pasăre-ochi-goi.

Și-n noaptea în care nu ești,
Când dormi și nu te trezești,
Și când se lasă seara pe ferești,
Când mă-ntreb pe unde-mi ești,

Sunt pasăre de noapte, fără doi,
Sunt plânsete și șoapte fără "noi",
Sunt cearcăne, nesomn, și sunt șuvoi,
Doar pasăre. Fără de păsăroi.

​

Noi suntem păsări de noapte.
Doar noi.
Singure păsări de noapte.
Noi doi...

Legați la ochi și puși pe fapte
Joi
Mutând munții din loc
Apoi

Și suntem păsări de soi,
Beligerante,
Noi.
Păsări emancipate,
Altoi,
Cu suflete-ngemănate.
Strigoi.

​

Și când ești, în noapte, inimoi,
Cu sufletul șoapte, de doi,
Departe de totul, de noi
Pasăre... de zi, nu strigoi,

Mă-ntreb cine ești, cine-ai fost,
Și dac-a fi păsări e rost,
Mă-ntreb de ce dormi și cum poți
De ce uiți de mine, de toți,

De noapte, de păsări, de doi,
De vise, de ziua de-apoi,
De ce-a fost, de cum fu, ce-o să fie,
De arme, kung fu, și magie,

De-acorduri melodice și-armonii,
De clipele-n care nu vii,
De zorile-n care nu ești,
De pilde, de bancuri, povești...

​

Sunt pasăre de noapte, Păsăroi,
Și arde iubirea-ntre noi...
Rămân printre lacrimi șuvoi
O pasăre singură. Sloi...

​