Ai să mori

Tu ai să mori, de mii de ori,
Până ce-n zâmbet ai să zbori,
Căci iar te minți, scrâșnind din dinți
Și blestemând vorbe cuminți.

Ai să crești, din povești și cuvinte omenești,
Cu glas de aur, dulce tezaur,
Ai să clădești tot ce nu ești,
Și-ai să devii tot ce nu știi.

Și-ai să învii, din noapte - zi,
Din gând flămând, din dor plângând,
Vor crește lauri, umbrind balauri,
Vei fi un tot, un antidot.

Și ai să mori, de mii de ori,
Când fără zâmbet vrei să zbori,
Și te opui, iubirii spui,
Că nu o vezi, nu vrei s-o crezi.

O să te naști și-o să renaști,
Prin mângâiere, de înviere,
Și prin răbdare, de vindecare,
Cu dor străbun, vei fi mai bun.

Tu ai să mori, de mii de ori
Un Phoenix care, cenușa doare,
Și-ai să revii, printre cei vii,
Al sufletului tău să fii.